Bunăstarea noastră depinde de utilizarea resurselor naturale. Extragem resurse şi le transformăm în alimente, clădiri, mobilă, aparate electronice, haine etc. Totuşi, ritmul în care exploatăm resursele depăşeşte capacitatea mediului de a le regenera şi de a ne oferi ceea ce avem nevoie. Cum putem asigura bunăstarea pe termen lung a societăţii noastre? Cu siguranţă, ecologizarea economiei poate fi de ajutor.
Bunăstarea nu este uşor de definit sau de măsurat. Mulţi dintre noi am menţiona ca factori care contribuie la bunăstarea noastră starea bună de sănătate, familia şi prietenii, securitatea personală, traiul într-un mediu plăcut şi sănătos, satisfacţia la locul de muncă, un venit care să asigure un nivel de trai decent.
Deşi pot varia de la o persoană la alta, preocupările de ordin economic – un loc de muncă, un venit decent, condiţii bune de muncă – au un rol important în bunăstarea noastră. Considerente precum siguranţa locului de muncă sau şomajul devin deosebit de importante în perioade de criză economică şi pot afecta moralul şi bunăstarea societăţii în ansamblu.
Este evident că avem nevoie de o economie funcţională care să ne ofere nu doar produsele şi serviciile de care avem nevoie, ci şi locuri de muncă şi venituri care să ne asigure un anumit nivel de trai.
Economia depinde de mediu
O economie funcţională depinde, printre altele, de fluxul neîntrerupt de resurse naturale şi materiale, precum cheresteaua, apa, recoltele, peştele, energia şi mineralele. Întreruperea aprovizionării cu materiale-cheie poate determina efectiv stagnarea sectoarelor dependente şi poate obliga companiile să disponibilizeze lucrători sau să înceteze să furnizeze anumite produse şi servicii.
Un flux neîntrerupt înseamnă să putem extrage atât de mult cât dorim. Dar chiar putem proceda astfel în realitate? Sau, dacă procedăm astfel, care este impactul asupra mediului? Cât de mult putem, den fapt, să extragem fără a cauza prejudicii mediului?
Răspunsul simplu este că extragem deja prea mult, mult mai mult decât poate produce planeta noastră sau poate reface într-o perioadă dată. Unele studii arată că, în ultima sută de ani, consumul global de materiale pe cap de locuitor s-a dublat, în timp ce consumul de energie primară s-a triplat. Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi consumă în mare de trei ori mai multă energie şi de două ori mai multe materiale decât consumau predecesorii noştri în 1900. Mai mult decât atât, în prezent suntem 7,2 miliarde de consumatori, comparativ cu 1,6 miliarde în 1900.
Acest ritm de extracţie şi modul în care utilizăm resursele reduc în realitate capacitatea planetei noastre de a ne susţine. Să privim, de exemplu, stocurile de peşte. Pescuitul excesiv, poluarea şi schimbările climatice au afectat grav stocurile de peşte la nivel global. Numeroase comunităţi din regiunile de coastă care depindeau înainte de pescuit au fost nevoite să investească în alte sectoare, precum turismul. Cele care nu au reuşit să îşi diversifice economia se confruntă cu dificultăţi.
În fapt, activităţile noastre economice cauzează o mare diversitate de impacturi sociale şi asupra mediului. Poluarea atmosferică, acidificarea ecosistemelor, pierderea biodiversităţii şi schimbările climatice sunt toate probleme de mediu care ne afectează grav bunăstarea.