La finalul lunii martie a.c., ziua de 11 aprilie a fost declarata Ziua Educatiei Financiare, printr-un proiect legislativ votat in Parlament cu o larga majoritate. Este un pas inainte, dar sunt necesari inca multi altii pentru ca romanii sa fie mai pregatiti in fata viitoarelor crize.
Tinand cont de slabele rezultate obtinute in studiile specifice de conationalii nostri (vezi studiul OECD din 2020 vizand alfabetizarea financiara, cu Romania printre codase), s-ar deduce de aici ca e loc din belsug pentru a promova in continuare programe educationale (educatia financiara a devenit disciplina optionala in scoli) si campanii de informare.
Iar fata de situatia din 2011 de pilda, cand 41% dintre respondentii studiului „Nivelul de educatie financiara al romanilor” comandat de ARB si realizat de GFK Romania declarau ca nu au efectuat nicio comparatie intre oferte inainte de a achizitiona un produs financiar bancar, iar doar 41% dintre respondenti spuneau ca au citit contractul in intregime, lucrurile par ca s-au imbunatatit.
Mai multe institutii publice si private au derulat programe de educatie financiara, s-au popularizat mecanismele si instrumentele pietelor financiare si s-au exersat principiile constituirii unui buget de familie sanatos, cu echilibru intre venituri si cheltuieli.
Acum exista comparatoare de produse financiare, exista si alte site-uri specializate, publicul a aflat, de multe ori pe propria piele, ca trebuie sa citeasca de doua ori inainte de a semna o data si mai ales paragrafele cu litere mici.
Ne sfatuim in continuare mai mult cu cei din cercul de prieteni si cunoscuti si apelam destul de rar la un consultant de specialitate, dar oamenii sunt in general mai bine informati decat la precedenta criza financiara. Este insa si suficient?