După mai multe luni de negocieri, s-a ajuns la un „acord” între instituţiile europene cu privire la ‘Regulamentul privind serviciile digitale’ (Digital Services Act – DSA) care va impune marilor platforme, precum Facebook (Meta) sau Amazon, să elimine mai bine conţinutul online ilegal şi periculos, a anunţat pe Twitter comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, iniţiatorul proiectului împreună cu colega sa de la Concurenţă, Margrethe Vestager.
Printre noile obligații se numără eliminarea mai rapidă a conținutului și a bunurilor ilegale, explicarea utilizatorilor și cercetătorilor cum funcționează algoritmii lor și luarea unor măsuri mai stricte împotriva răspândirii dezinformării. Companiile riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală în caz de nerespectare.
„Acest acord este istoric”, a salutat imediat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, „noile noastre reguli vor proteja utilizatorii online, vor asigura libertatea de exprimare şi oportunităţi pentru întreprinderi”.
„DSA este o premieră mondială în ceea ce priveşte reglementarea digitală”, a subliniat Consiliul UE, care reprezintă cele 27 de state membre, într-un comunicat. Textul „tocmai a consacrat principiul că ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal şi online. Acesta urmăreşte să protejeze spaţiul digital împotriva difuzării de conţinut ilegal şi să garanteze protecţia drepturilor fundamentale ale utilizatorilor”, potrivit sursei.
Ce modificări aduce noua lege
Regulamentul privind serviciile digitale este una dintre cele două părţi ale unui plan de anvergură prezentat în decembrie 2020 de executivul european.
Prima parte, regulamentul marketplace-urilor digitale (Digital Markets Act, DMA), care abordează practicile anticoncurenţiale, a fost încheiată la sfârşitul lunii martie.
DSA, la rândul său, actualizează directiva de comerţ electronic, născută acum 20 de ani, când platformele gigantice erau încă embrionare.
Obiectiv: să pună capăt exceselor reţelelor sociale care au ajuns deseori pe prima pagină a publicaţiilor: asasinarea profesorului de istorie Samuel Paty în Franţa după o campanie de ură în octombrie 2020, atacul manifestanţilor asupra Capitoliului SUA în ianuarie 2021, în parte planificat pe Facebook şi Twitter.
Partea întunecată a internetului se referă şi la platformele de vânzare invadate cu produse contrafăcute sau defecte, care pot fi periculoase, cum ar fi jucăriile pentru copii care nu respectă standardele de siguranţă.
Textul final al DSA nu a fost încă publicat, dar Parlamentul European și Comisia Europeană au detaliat o serie de obligații pe care le va conține:
Este interzisă publicitatea direcționată pe baza religiei, orientării sexuale sau a apartenenței etnice a unei persoane. Nici minorii nu pot fi supuși publicității direcționate.
Vor fi interzise „modelele întunecate” – interfețe de utilizator confuze sau înșelătoare, concepute pentru a-i determina pe utilizatori să facă anumite alegeri. UE afirmă că, de regulă, anularea abonamentelor ar trebui să fie la fel de simplă ca și semnarea acestora.
Marile platforme online, cum ar fi Facebook, vor trebui să facă transparent pentru utilizatori modul în care funcționează algoritmii lor de recomandare (de exemplu, cei utilizați pentru sortarea conținutului în News Feed sau pentru a sugera emisiuni TV pe Netflix). De asemenea, utilizatorilor ar trebui să li se ofere un sistem de recomandare „care să nu se bazeze pe crearea de profiluri”. În cazul Instagram, de exemplu, acest lucru ar însemna un feed cronologic (așa cum a introdus recent).
Serviciile de găzduire și platformele online vor trebui să explice în mod clar de ce au eliminat conținutul ilegal, precum și să le ofere utilizatorilor posibilitatea de a contesta aceste eliminări. Cu toate acestea, DSA nu definește în sine ce conținut este ilegal, lăsând acest aspect la latitudinea fiecărei țări în parte.
Cele mai mari platforme online vor trebui să furnizeze date-cheie cercetătorilor pentru „a oferi mai multe informații despre modul în care evoluează riscurile online”.
Marketplace-urile online trebuie să păstreze informații de bază despre comercianții de pe platforma lor pentru a depista persoanele care vând bunuri sau servicii ilegale.
De asemenea, marile platforme vor trebui să introducă noi strategii pentru a face față dezinformărilor în timpul crizelor (o dispoziție inspirată de recenta invazie din Ucraina).
Noul regulament stabileşte obligaţia de a elimina „prompt” orice conţinut ilegal (conform legilor naţionale şi europene) de îndată ce o platformă ia cunoştinţă de acesta. Constrânge reţelele sociale să suspende utilizatorii care încalcă „frecvent” legea.
În centrul proiectului, noi obligaţii impuse „platformelor foarte mari”, cele cu „peste 45 de milioane de utilizatori activi” în UE, adică aproximativ douăzeci de companii, a căror listă rămâne de stabilit, dar care va include Gafam (Google, Apple, Facebook, Amazon, Microsoft), precum şi Twitter şi probabil TikTok, Zalando sau Booking.
Aceşti jucători vor trebui să evalueze riscurile asociate cu utilizarea serviciilor lor şi să pună în aplicare mijloacele adecvate pentru a elimina conţinutul problematic. Li se va impune o transparenţă sporită asupra datelor şi algoritmilor de recomandare.
Ei vor fi auditaţi o dată pe an de organisme independente şi plasaţi sub supravegherea Comisiei Europene care poate aplica amenzi de până la 6% din vânzările lor anuale în cazul unor încălcări repetate.
„În contextul agresiunii ruse din Ucraina şi al consecinţelor speciale privind manipularea informaţiilor online, a fost introdus un nou articol pentru a stabili un mecanism de reacţie în cazul unei crize”, a indicat Consiliul European. Acest mecanism, activat prin decizie a Comisiei, va permite luarea de măsuri „proporţionale şi eficiente” împotriva platformelor foarte mari care ar contribui la răspândirea de informaţii false.