Este a doua tentativă de a-l include pe co-fondatorul Facebook în procesele în justiţie legate de utilizarea unor cantităţi masive de date strânse pe această reţea de socializare.
În luna martie, Curtea Supremă a Washington DC a respins cererea acuzării de a-l cita pe Mark Zuckerberg ca martor în procedura iniţiată în 2018 şi care vizează reţeaua Facebook.
În 2018, scandalul Cambridge Analytica a dezvăluit modul în care această companie britanică a folosit datele personale a zeci de milioane de utilizatori ai Facebook, fără ştirea acestora, pentru a desfăşura campanii publicitare ţintite masive cu scopul de a influenţa alegătorii britanici şi americani.
Aceste informaţii ar fi fost utilizate pentru elaborarea unui program folosit pentru orientarea votului alegătorilor americani în favoarea lui Donald Trump în timpul campaniei prezidenţiale din 2016.
Acuzate de prea mare indulgenţă de unii şi de cenzură de alţii, Twitter şi Facebook au luat în cele din urmă decizia, la câteva zile după asaltul de la Capitoliu, de a-l interzice pe platformele lor pe candidatul învins.
Grupul Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram şi Whastapp, precum şi Google (Youtube) au înfiinţat totodată sisteme de raportare şi verificare a faptelor dedicate alegerilor, în special prin parteneriate cu mass-media.