Conform Codului Fiscal, urmatoarele categorii de persoane juridice trebuie sa plateasca impozitul pe profit:
- Companiile nationale;
- Societatile nationale;
- Regiile autonome, indiferent de subordine;
- Societatile, indiferent de forma juridica de organizare, de forma de proprietate si de capital, local sau strain (partial sau integral);
- Societatile agricole sau alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, inclusiv cooperativele agricole;
- Societatile cooperative de alta natura decat agricola;
- Institutiile financiare si cele de credit;
- Fundatiile, asociatiile, organizatiile si alte entitati cu statul legal de persoana juridica si constituita potrivit prevederilor legislatiei romane.
Persoane juridice care nu trebuie sa plateasca impozitul pe profit
Unele categorii de persoane juridice nu trebuie sa plateasca impozitul pe profit. Acestea includ:
- Trezoreria Statului;
- Institutiile publice, cu exceptia activitatilor economice pe care le pot realiza;
- Academia Romana si fundatiile sale;
- Banca Nationala a Romaniei;
- Institutiile religioase;
- Fondul de garantare a depozitelor bancare;
- Fondul de compensare a investitiilor;
- Fondul de garantare a pensiilor private;
- Fondul de garantare a asiguratilor;
- Persoanele juridice romane care platesc impozit pe veniturile microintreprinderilor;
- Asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute, cu exceptia celor care obtin venituri din exploatarea proprietatii comune.
Cum se calculeaza impozitul pe profit
Profitul impozabil este calculat printr-o serie de interventii asupra rezultatului contabil. Orice activitate economica este privita din doua puncte de vedere:
- Ca rezultat contabil – profitul brut, inainte de calcularea impozitului;
- Ca rezultat fiscal – profitul impozabil.
Primul pas in determinarea impozitului pe profit este calcularea rezultatului fiscal. Mai intai, se aplica diferenta dintre venituri si cheltuieli, asa cum sunt ele consemnate in contabilitate. Din rezultatul obtinut se scad veniturile neimpozabile si deducerile fiscale, dupa care se adauga cheltuielile nedeductibile.
La aplicarea aceste metode de calcul, pentru a determina rezultatul fiscal, se au in vedere si componentele asemanatoare veniturilor, cheltuielilor si pierderilor fiscale.
Drept urmare, rezultatul fiscal pozitiv este profitul impozabil. Daca rezultatul fiscal este negativ, acesta va fi considerat pierdere fiscala.
Ulterior, impozitul pe profit se calculeaza ca 16% din profitul impozabil, adica 16% x (venituri totale – cheltuieli totale – venituri neimpozabile – deduceri fiscale + cheltuieli nedeductibile).
Desi operatiunile sunt clare, pot aparea unele dificultati in identificarea corecta a elementelor similare veniturilor si cheltuielilor si in modul de includere a acestora in calcul. O omisiune de acest fel poate duce la aparitia unor discrepante la rezultatul final.
Elementele similare veniturilor si cheltuielilor pot include:
- Diferentele avantajoase de curs valutar, ca urmare a evaluarii creantelor existente in evidenta contabila;
- Sumele inregistrate in rezultatul final, care se deduc, potrivit articolului nr. 21 din Codul Fiscal;
- Beneficiile rezultate din vanzarea sau anularea unor titluri de participare obtinute sau recastigate.