Război în Ucraina – ziua 58
Ucraina acuză Rusia că pregăteşte un referendum fals în regiunile Herson şi Zaporojie
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să organizeze un fals referendum pentru independenţă în regiunile sudice Herson şi Zaporojie pe care le ocupă, informează vineri AFP citat de Agerpres.
Într-un mesaj video difuzat joi seară, preşedintele Zelenski le-a cerut locuitorilor din zonele ocupate să nu furnizeze niciun fel de date personale, cum ar fi numerele de paşaport, în cazul în care le-ar fi cerute de către forţele ruse.
„Nu este corect să facă un recensământ. (…) Nu este pentru a vă oferi ajutor umanitar de vreun fel. Este de fapt pentru a falsifica un aşa-zis referendum pe pământul vostru, dacă vine de la Moscova ordinul de a organiza această comedie”, a avertizat preşedintele ucrainean.
Ucraina acuzase deja, la începutul lunii martie, Rusia că a încercat să organizeze un referendum la Herson precum cel care, în 2014, a pecetluit anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi care este considerat ilegal de Kiev şi de ţările occidentale.
În estul Ucrainei, teritoriile separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk şi-au declarat independenţa ca republici populare după referendumuri considerate nule de comunitatea internaţională.
„Nu va exista Republica Populară Herson. Dacă cineva doreşte o nouă anexare, sancţiuni şi mai puternice vor lovi Rusia”, a ameninţat preşedintele Zelenski.
Herson a fost primul oraş important capturat de forţele ruse după invazia începută pe 24 februarie. Puţin mai la nord-est, armata rusă controlează de asemenea un sector important din jurul oraşului Zaporojie, care rămâne sub controlul autorităţilor ucrainene.
Zelenski contestă afirmaţia rusă că Mariupol a căzut în cele din urmă
Preşedintele Volodimir Zelenski a contrazis afirmaţiile preşedintelui Vladimir Putin conform cărora oraşul-port Mariupol, vital din punct de vedere strategic, a căzut joi în mâinile armatei ruse, transmite Reuters citat de Agerpres.
Preşedintele Putin a apărut la televiziunea de stat rusă împreună cu ministrul apărării Serghei Şoigu pentru a anunţa că anulează ordinul de a lua cu asalt combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol (Ucraina), unde sunt asediate forţele ucrainene rămase în oraş, adăugând că acum plănuieşte ca aceasta să fie sigilată „pentru ca nici măcar o muscă să nu poată intra sau ieşi”. Putin şi-a reiterat, de asemenea, cererea ca luptătorii ucraineni încercuiţi să depună armele şi să se predea dacă vor să scape cu viaţă.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a contrazis afirmaţiile Kremlinului, spunând că Mariupol nu este încă o cauză total pierdută.
„Situaţia este dificilă, situaţia este rea”, le-a spus joi, la Kiev, jurnaliştilor Volodimir Zelenski, dar au mai rămas modalităţi de a elibera oraşul.
„Există o modalitate militară de pregătire şi ne pregătim pentru aceasta”, a spus preşedintele ucrainean. Pentru aceasta, a spus el, este nevoie de ajutor occidental.
O altă soluţie ar fi una de natură diplomatică şi umanitară, a spus Zelenski, enumerând mai multe variante pe care Kievul le-a propus deja Moscovei, inclusiv un schimb de „răniţi cu răniţi”.
„În acea citadelă sunt peste 400 de răniţi. Este vorba de soldaţi”, a spus preşedintele Ucrainei, care a adăugat că mai sunt şi civili răniţi.
„Ne aşteaptă zile decisive, bătălia decisivă pentru statul nostru, pentru ţara noastră, pentru Donbasul ucrainean”, a subliniat Zelenski.
Mariupol a fost încercuit de trupele ruse la scurt timp după ce a început invazia rusă. Pe lângă luptători, se crede că în Azovstal s-ar mai afla şi aproximativ 1.000 de civili. Unii au declarat că nu vor renunţa şi nu se vor preda armatei ruse, dar nu se ştie cât de mari sunt proviziile lor de alimente şi muniţii.
Trupe ucrainene încep antrenamente în Marea Britanie
Un număr redus de trupe ucrainene sunt antrenate în Marea Britanie pentru prima dată de la începutul invaziei ruse, în contextul în care prim-ministrul Boris Johnson îşi intensifică sprijinul militar pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva vecinului său, transmite Reuters citat de Agerpres.
Trupele au început antrenamentele cu vehicule de patrulare blindate donate de Marea Britanie luna aceasta, a declarat purtătorul de cuvânt al premierului britanic.
Marea Britanie furnizează Ucrainei 120 de vehicule de patrulare blindate, inclusiv Mastiff, care pot fi folosite ca vehicul de recunoaştere sau de patrulare.
Purtătorul de cuvânt a spus că Marea Britanie, împreună cu aliaţii săi, furnizează noi tipuri de echipamente soldaţilor ucraineni pe care este posibil ca aceştia să nu le fi folosit înainte.
„Este de înţeles ca aceştia să primească pregătirea necesară pentru a le folosi cât mai bine”, a spus purtătorul de cuvânt.”Suntem întotdeauna conştienţi de orice lucru perceput ca un factor ce contribuie la escaladare, dar în mod clar, ceea ce contribuie la escaladare sunt acţiunile regimului lui (Vladimir) Putin”.
Liderul britanic a stabilit legături strânse cu preşedintele Volodimir Zelenski, vorbind cu acesta în mod regulat la telefon. Boris Johnson s-a deplasat, de asemenea, la Kiev.
Membrii guvernului ucrainean au vizitat în aprilie o tabără militară din Marea Britanie unde au participat la demonstraţii de echipamente urmate de discuţii despre modul în care guvernul poate furniza arme.
Armata britanică antrenează forţe ucrainene de la anexarea Crimeei în 2014. Ele au fost retrase în februarie pentru a se evita un conflict direct cu forţele ruse, precum şi posibilitatea ca NATO să fie atrasă în conflict.
De la începutul războiului, Marea Britanie a furnizat Ucrainei arme antinavă, antiaeriene şi antitanc uşoare, care s-au dovedit utile pentru luptătorii ucraineni împotriva vehiculelor blindate ruseşti.
Armata Statelor Unite antrenează, de asemenea, trupe ucrainene cu privire la utilizarea artileriei cu obuzier, în timp ce Marea Britanie antrenează ucraineni în Polonia să folosească arme antiaeriene.
Ucraina are nevoie de şapte miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice (preşedintele ucrainean)
Ucraina are nevoie de şapte miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de războiul dus de Rusia, a declarat joi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP.
”Şi vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru reconstrucţie”, a declarat el într-o intervenţie la o masă rotundă consacrată ajutorului acordat Ucrainei în cadrul unor reuniuni ale FMI şi Băncii Mondiale, la Washington.
Cu câteva zile mai devreme, oficialii ucraineni au comunicat Fondului Monetar Internaţional (FMI) că au nevoie de cinci miliarde de dolari pe lună pentru a menţine economia ţării în funcţiune cel puţin pentru următoarele câteva luni, a declarat miercuri directoarea generală a FMI.
”În pofida tuturor dificultăţilor, ţara noastră continuă să îşi îndeplinească toate obligaţiile în materie de asistenţă socială, plăţi de pensii, salarii (ale funcţionarilor publici) (…) şi toate acestea costă aproximativ şapte miliarde de dolari americani pe lună pentru bugetul nostru”, a declarat, la rândul său, prim-ministrul Denys Shmyhal, care participă personal la masa rotundă
Preşedintele Zelenski spune că Rusia a respins propunerea unui armistiţiu în Ucraina , în perioada Paştelui ortodox
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Rusia a respins o propunere de armistiţiu în perioada Paştelui ortodox din acest weekend, dar a adăugat el încă are speranţe de pace, transmite Reuters citat de Agerpres. Preşedintele Zelenski a făcut aceste declaraţii într-o înregistrare video.
Londra vizează lideri militari şi importul de caviar într-un nou val de sancţiuni la adresa Rusiei
Regatul Unit a sancţionat joi conducători militari ruşi „care au sânge ucrainean pe mâini” şi a anunţat noi interdicţii la import, în special de argint şi caviar, transmite AFP citat de Agerpres.
Aceste sancţiuni îi vizează pe „cei cu sânge ucrainean pe mâini, inclusiv comandantul unităţii care a ocupat Bucea şi alte persoane şi companii care sprijină armata lui Putin”, a postat pe Twitter ministrul britanic de externe Liz Truss.
Douăzeci şi şase de persoane sunt vizate de noile sancţiuni, inclusiv locotenent-colonelul Azatbek Omurbekov supranumit „măcelarul din Bucea” pentru implicarea în masacrul din acest oraş unde, potrivit Londrei, au fost ucise 350 de persoane şi care figurează printre crimele de război de care este acuzată Rusia şi pe care Moscova le neagă.
Pe lângă alţi înalţi oficiali militari vizaţi de îngheţarea activelor şi interdicţia de a intra pe teritoriul britanic se numără şi susţinători ai maşinii de război ruseşti, precum şeful căilor ferate Oleg Beloziorov şi mai multe companii, inclusiv concernul JSC Kalaşnikov, care produce puştile de asalt AK-12 folosite de trupele ruse.
De asemenea, guvernul britanic a extins lista sancţiunilor comerciale, interzicând importul de argint, produse din lemn şi chiar caviarul şi a majorat taxele vamale cu 35 de puncte procentuale pentru anumite produse provenind din Rusia şi Belarus, în special diamante şi cauciuc.
Londra afirmă că a sancţionat de la începutul războiului peste 1.400 de persoane şi companii care au legături cu regimul preşedintelui Vladimir Putin.