In ciuda majorarii indicelui IRCC de la 1% la 6% in decurs de 2 ani, preturile apartamentelor nu au suferit corectii importante, o evolutie justificata si de cresterea veniturilor debitorilor in ultimii ani.
Indicele IRCC calculat pentru al doilea trimestru din 2021 a atins minimul de 1,08. Apoi a urmat o crestere progresiva, pe masura ca iesirea din pandemie si declansarea conflictului din Ucraina a generat mai peste tot un puseu inflationist al carui motor principal a fost reprezentat de scumpirea materiilor prime si a energiei.
Astfel, ultimele trei valori calculate pentru indice au fost apropiate de 6% (5,71%, 5,98%, respectiv 5,94%).
Cum marjele bancilor la creditele ipotecare se situeaza in general intre 2-3%, o crestere a IRCC de la 1% la aproape 6% echivaleaza cu cresterea dobanzilor de la 3-4% la 8-9%, deci mai mult decat o dublare a lor, fapt ce se resimte corespunzator in valoarea ratelor lunare.
Mai mult, numarul celor care s-ar califica la un credit ipotecar este mai mic in 2023 decat in 2021 prin raportarea la acelasi grade de indatorare fixat de banci, data fiind majorarea dobanzilor, deci avem o scadere a cererii solvabile.
Chiar daca multe banci au lansat in ultima perioada oferte de credite imobiliare cu dobanzi fixe introductorii mai mici de 6%, pentru 3-5 ani, pentru a usura acordarea de imprumuturi (gradul de indatorare se calculeaza pornind de la raportul rata/venituri de la debutul rambursarii), alegand practic sa renunte la marjele lor de profit in primii ani pentru a stimula creditarea, diferenta intre o dobanda variabila de 3-4% ca in 2021-2022 si una de 6% ca in prezent la creditele cu dobanda fixa introductorie ramane importanta si ar fi trebuit sa se reflecte si in pretul imobiliarelor.